Silvia Tuvene. Muza

gregar, murdar, prafos, calduros, friguros, galagios, zgomotos, aglomerat, agitat, inghesuit.

am asteptat cu nerabdare sa respir aerul bucurestilor ca atunci cand eram copil si asteptam sa ma duc unde am crescut, la bunicii mei si sa respir aerul de munte.

imi era dor de lume, de locuri, de atmosfera, de viata pe care o are bucurestiul. mergand pe stazi si prin tramvie l-am descoperit, asa cum il stiam: sarac, murdar, cu masini prea scumpe si de prost gust, cu universitatea acoperita in coltul geografie-chimie cu un enorm afis verde la dero, cu standuri de martisoare inghesuite peste tot pe unde trece multa lume, cu stazi pitoresti si mundane, cu cladiri in curs de demolare, cu cladiri moderne ridicate ca o ofensa nepermisa la adresa bunului gust/simt, cu cersatori, cu oameni bogati, cu oameni veseli, cu oameni tristi, cu oameni beti in autobuze la prima ora a diminetii, cu oameni politicosi, cu oameni grosolani. cu oameni si atat. o lume intreaga cu dramele si micile ei bucurii. Bucurestiul are farmecul lui si vorba cantecului mmm ce oras frumos …/fabrici si uzine…

las fotos son para ti, portuguesa!

saptamana asta studiez turism in area mediteraneana. proful ne-a incolonat pe toti si ne-a dus sa cunoastem cate ceva despre punctele de informare turistica in tarragona si cate ceva despre patronatul de turism din costa daurada. pacat ca in ro nu se face acelasi lucru. sa te duca sa vezi ceva: muzee sau patrimoniu cultural, fie ca este vorba de cursul de turism, fie ca e vorba de cursul de estetica.

s-a hotarat in cadrul asociatiei de studenti sa se faca revista asociatiei. foarte frumos, mi-am anuntat prezenta in paginile revistei. am inceput sa lucrez la o serie de articole in romana. este un proiect mai vechi, este vorba de o serie de articole despre istoria iubirii in occident.

citesc de zor in ultima vreme lucrari despre evul mediu si citesc pentru propria mea placere antonio gala la pasion turca. in rest cursul despre romanul arab m-a convins ca de unde nu-i nici dumnezeu nu cere, asa ca …au facut prezenta obligatorie. nimeni nu vrea sa aiba o sala goala. oricum am mai aflat ceva: nu ai voie sa impui concepte ca modernism, postmodernism romanului arab. lumea te priveste cu o susceptibilitate iesita din comun care ma tintuieste locului. este vorba de literatura si nu de chestii politice sau patriotice. imi pare rau ca intelectualitatea este prima sa nu faca un pas in dialogul cultural intre cultura iudeo-crestina si cea araba.

saptamana asta studiez romanul modern arab. primul curs a fost mai mult decat dezamagitor. proful este din cairo, studentii care sunt din tari arabe au fost toti prezenti, simtindu-se cumva in aer si interesul, dar si statement-ul pe care voiau sa il faca. here we are united! oricum dezamagitor la toate nivelurile.

din partea profului, dar si a studentilor se simtea un complex inutil si stupid fata de cultura occidentala. nu exprimat direct, dar in elogii inutile pentru califatul andaluz, inutila mentionare la un curs de literatura ca marocul nu a fost cucerit de otomani, inutila si redundanta mentionare ca lumea araba a fost prima care sa puna bazele romanului si alte si alte mentionari.

din partea studentilor din tari arabe, intrebarile si observatiile rusinoase. imediat m-am gandit la romania si la literatura ei si la studentii ei pe care nu i-am vazut niciodata atat de complexati si sper sa nu ii vad niciodata. m-a intristat si infuriat faptul ca tot ce incerca proful era sa arate ca arabii au fost o societate luminata, ca in evul mediu cordoba era un oras ca nici un altul din punct de vedere cultural si al vietii sociale. m-a intristat, caci nimeni nu contesta meritele maurilor in evul mediu, m-a intristat caci se facea politica si nationalism de doi bani in loc sa se faca un curs de literatura.

munca pe care o faci ar trebui sa insemne ceva. la sfarsitul zilei ar trebui sa poti spune ca ai ajutat pe cineva, ca te-ai imbogatit cu ceva, nu ca doar ai facut bani.

prima diferenta pe care o vad intre romania si spania este ca nu sesizez disperarea unei slujbe. sa gasesti un job cu orice pret, sa castigi bani. ceea ce mi se pare si mai ironic este ca romanii, de cele mai multe ori mult mai bine pregatiti decat spaniolii sunt si mai prost platiti si neangajati sau angajati in joburi care nu au nici o legatura cu ceea ce au studiat.

in spania nu mori de foame cu facultatea terminata, cel putin lumea pe care o vad eu in jurul meu.

gandindu-ma la toate astea am hotarat sa fac parte din asociatia de studenti a masterului. lucram si la un proiect pentru 2007. un proiect de integrare culturala a studentilor straini de la master prin niste excursii facute in regiunea tarragonei in locuri pitoresti, dar mai putin cunoscute. la final sper ca ruta pe care noi o propunem sa foloseasca cuiva si ca munca mea sa fi fost astfel pe deplin rasplatita.

am inceput anul cat se poate de bine, dar azi trebuia sa incep cu certurile. prima pe anul asta e cu aia de la telefonica evident, au incurcat borcanele din nou. dupa ce am stat jumatate de ora in telefon tanti ma intreaba foarte senina daca vreau sa depun o plangere ca sa mi se returneze banii facturati in plus. duhhhh! doar nu o sunasem sa o intreb de sanatate. cert e ca ma asteapta o cearta in fiecare luna. ieri, ii spuneam unei colege pocinogul cu ei:

ea (e din italia): mama mia, silvia!!! unos cabrones (ticalosi)

mi-a povestit de-a fir a par cum ea are internet de 2 ani de cand e in tarragona si ca in fiecare luna se cearta cu ei, cand ea e plecata se cearta colega de apartament. vestea nu mi-a picat prea bine, dar vorba spaniolilor: es lo que hay (asta e!)

ca toti altii si taragonezii sunt cuprinsi de febra cumparaturilor. de pe 6 ian au inceput reducerile si lumea se calca in picioare prin magazine. sora mea care e in ny imi spune acelasi lucru, doar ca la ei reducerile sunt mai dese (de fiecare sarbatoare importanta) si lumea nu se imbulzeste chiar atat de rau, dar … se resimte aglomeratia.

tot de inceput de an am inceput sa lucrez, mai greu, mai fara chef, dar am inceput sa lucrez. o sa pregatesc si o sa ma gandesc la organizarea unui seminar. o sa dureze cam 10 luni, asa ca in nov 2007 o sa fie gata, in cel mai idealistic mod cu putinta. apoi trebuie sa incep a traduce diferite chestii pentru pagina masterului, care este cum nu se poate mai trista, dar nu as zice despre spaniolii ca sunt extrem de imaginativi sau practici cand vine vorba de web and web related stuff.

la scoala toate bune si frumoase. mai aflu si eu in fiecare zi chestii noi. de pilda sistemul de notare in spania care este un dezastru. eu ca student nu stiu ce note am pana la sfarsitul anului, nu am dreptul sa imi maresc nota si nu stiu de la inceputul cursului ce am de rezolvat sau de pregatit pentru cursul respectiv. temele si proiectele se dau posterior cursului fara un termen limita precis, dupa care iti cade un mail din ceruri si iti spune: el trabajo X se entrega hoy (deadline-ul pentru lucrarea X este astazi)

acum studiez curente religioase (religii monoteiste). am fost surprinsa sa vad ca lumea habar nu are de religie cel putin crestinii prea putin. proful a intrebat-o pe italianca de la mine din clasa ce religie are: crestina, musulmana, daca e agnostica…? a ridicat din umeri, nu era nimic. proful m-a felicitat pentru ca stiam multe despre crestinism si filozofie crestina. o colega de clasa m-a intrebat (catolica) ce se intampla dupa inviere? ne intoarcem pe pamant? nu stia nici de iad, nici de rai, nici de purgatoriu. o mare lipsa din punctul meu de vedere, pana la urma vrem sau nu religia iudeo-crestina a format europa de astazi si ii datoram macar daca nu credinta, cel putin datoria de a studia filozofia sau a citi cateva randuri din biblie, macar de curiozitate.

s-a terminat minivacanta pe care am avut-o. acum am hotarat cu o prietena sa facem o revista a masterului si de asemenea sa organizam un seminar pe 3 zile si sa obtinem fonduri de la ana lindh foundation. sa vedem ce iese. revista ma entuziasmeaza, sper sa fie pregatire pentru un viitor proiect in romania. seminarul ma incanta mai ales prin tema pe care am ales-o traducerea:act de creatie. planuim sa dezbatem probleme ca: globalizarea culturii, cultura europeana, cultura araba, problema canonului si cum influenteaza traducerile canonul, daca putem vorbi sau nu de un nou canon al unei culturi a uniunii europene.

de astazi am inceput cursul de ebusiness. interesant, pare challenging si sa nu mai mentionez ca proful e super simpatic.

constat, nu cu nemultumire, ca nu am mai postat de foarte multa vreme. am fost prinsa cu proiecte. am terminat unul dintre ele, sper ca astazi sa il termin si pe al doilea. in stilul caracteristic, tot pe ultima suta de metri le fac pe toate.

astazi am dormit pentru prima oara de cand sunt aici bine, fara insomnii, fara vise aiurea, am dormit si m-am trezit tarziu, dar bine. am baut o cafea, am mancat paine prajita (pe care am ars-o, nu foarte rau, dar … ) cu miere si unt. am desajunat in comedor, tot pentru prima oara a istoriei mele in floreci vives no 6. e placut, m-am mai conversat cu lume din bucuresti (acum imi funtioneaza wi-fi in apartament), mi-am facut planuri ong-iste pentru vara viitoare, am facut o lista cu vinuri de craciun (de fapt a magazinelor unde ma pot duce; tot nu prea pricep cum clasifica ei vinurile).

proiectul pe care trebuie sa il fac este pentru cercetare. o sa fie despre secularizarea in europa, cu accent in spania (ca doar generalitat catalunya imi da banii). inca nu a prins contur, dar am incredere in inspiratia de ultima ora.

maine incepe seminarul unesco. am un teanc de discursuri de citit si nu am apucat inca. va trebui sa pun intrebari pertinente in franceza sau spaniola despre tot ce e legat de 11 septembrie. sper sa ma descurc.
tot maine luam pranzul toti participantii la seminar inclusiv cei care vor expune. este un pranz cat se poate de fancy in imperial tarraco (un fel de hilton). vineri programul artistic continua cu o vizita la manastirea santes creus. astept cu nerabdare sa ma duc si dupa aceea astept si cu mai mare nerabdare sa pot dormi, caci am nevoie.

cursul de institutii civile in magreb s-a terminat cu o furtunoasa dezbatere despre lipsa totala a bisericilor din tarile musulmane. de luni am inceput un curs despre cipru, situatia din balcani si discutii tangentiale despre fostul bloc comunist. proful a spus “istoria are un pret”, referindu-se la tari foste comuniste. cand a venit vorba de cipru (el cred ca e greco-cipriot) nu a contenit sa condamne pe toata lumea pentru incalcarea flagranta a drepturilor omului etc …. sa ii spun si eu ca ciprul e pretul istoriei? nu credeam sa ajung vreodata nationalista, dar… intr-o tara straina propria-ti identitate este o problema spinoasa.

ca sa fie toate bune m-am certat si cu aia de la telefonica (cei responsabili de netul de acasa). nota de plata a venit de 3 ori mai mult. da, se intampla peste tot.