starea asezamintelor culturale
silvia on Aug 14th 2008
in finele de saptamana ce a trecut am fost la cheile dambovicioarei. cativa prieteni, relaxare si o plimbare pana la pestera dambovicoarei. capitalul turistic, evident prost exploatat.
prima oprire am facut-o in campulung – care a fost prima capitala a munteniei. orasul isi pastreaza aerul de oras burghez medieval, este bine asezat – aerul vara, desi e cald afara, este placut si este destul de linistit. se mananca bine – eu am incercat casa regala.
la iesirea din oras am vizitat mausoleul eroilor – o priveliste destul de trista din doua motive. primul ar fi ca e dedicat eroilor din primul razboi mondial, iar pe mine ma impresioneaza intotdeauna orice legat de razboi. fotografii ingalbenite din care zambeau oameni in uniforme, cateva piese personale – un ceas de campanie, cateva medalii si decrete ale regelui ferdinand pentru decernarea oamenilor din fotografiile ingalbenite. decretele erau o slaba consolare, pentru ca medaliile au fost decernate post mortem. intreaga priveliste a exponatelor era destul de trista, prafuite, neingrijite. imaginea exponatelor se suprapunea pe imaginea pe care o lasau oamenii care vizitau mausoleul. din ce in ce mai multi oameni needucati, din ce in ce mai multi oameni lipsiti de bun simt si mi-e teama ca din ce in ce mai multi oameni care habar nu aveau ce se intamplase intre anii 1916-1918 cu romania. oameni care ating exponatele, oameni care vorbesc tare cu toate ca erau intr-un loc in care comemora moarte sutelor de mii de soldati romani din primul razboi mondial.
pretul biletului 2 lei, less than 1 EURO. planuri de extindere, de inmultire a numarului de exponate sau de renovare a unor sali prin care razbarea igrasia nu sunt. nu sunt fonduri! mausoleul tine de consiliul judetean. ar trebui ca marile companii care isi au activitatea in zona sa se implice mai mult. macar sa ii ajute pe oamenii astia cu know how-ul necesar sa acceseze fondurile. nu sa le dea banii, dar sa ii ajute sa obtina banii astia. asta ar fi un exemplu frumos de csr si daca stau bine sa ma gandesc o datorie, companiile respective afectand viata comunitatii de acolo.
pe site-ul mdlpl-ului sunt informatii care pot fi utile. se gasesc aici. nu imi dau seama daca mausoleul este sau nu in mediul urban …
Filed in miscellaneous | No responses yet
descoperiri noi
silvia on Aug 6th 2008
am descoperit cateva bloguri despre bucuresti. ma intreb daca vreodata bucurestiul va arata ca un oras asezat cu lume politicoasa? tind sa cred ca nu. ca sa obtii un climat social caracterizat prin bunul simt si simtul comun trebuie oameni educati, oameni care sa cada pe spate cand au bani si de emotie sa isi ia un a seis (a6). la cata lipsa de repere si valori este in orasul asta, mi-e greu sa cred ca vreodata nu or sa existe mitocani. oricum, e o specie care evolueaza. exact ca virusii. acum mitocanii sunt manageri, au masini scumpe si se imbraca la costum. puah! mi-e greu sa cred ca bucurestiul va pastra ce are bun. e indeajuns sa ma gandesc la cate porcarii se fac cu spatiile publice, cate cladiri dispar, se ruineaza singure sau sunt daramate si sa imi dau seama ca bucurestiul asa cum il stiu eu se va inrautati, cel putin la nivel vizual.
insa blogurile despre bucuresti merita vizitate: bukuresh blog si case uitate.
Filed in miscellaneous | No responses yet
la fite
silvia on Aug 6th 2008
ieri am hotarat ca este timpul sa ma tund. si mai intai am intrebat in stanga si in dreapta pentru recomandari. raspunsuri evazive si cateva concluzii
- este o chestie de noroc sa te tunda cineva cum trebuie
- in saloanele de fite de tund cateodata la fel de bine ca in cele ieftine
- dai bani pe fite in speranta ca nu vei pleca de la coafor plangand
- oricum la orice coafor ai merge te tunde approximativ la fel. meaning, dupa cum se poarta
- ah, si nu se spune coafor, ci salon
eu am ales sa ma duc intr-un salon cu cea mai mare densitate de vedete pe metru patrat, dar unde nu conteaza daca este elena basescu sau elena udrea sau elena de la contabilitate, vei fi tratata la fel. la ora 4 pm eram singura vedeta si cred ca intram la categoria vedete de la contabilitate sau alte domenii obscure. rationamentul care a primat a fost ca salon-ul e in drumul meu.
nu sunt neaparat judgemental, dar atmosfera de la salon era aceeasi de la coafor, doar ca in loc de coafeze si frizeri avem hairstilisti. in rest, mai nici o diferenta.
Filed in miscellaneous | No responses yet
de iubesc eu bucurestiul?
silvia on Aug 6th 2008
am dezgropat din admin un post mai vechi, cam de vreo saptamana. o saptamana care inca nu stiu unde a zburat. anyway, voiam sa vada lumina “tiparului”.
trec zilnic pe smardan, cam de doua ori pe zi. imi place sa vad cum dimineata cafenelele scot mesele in mijlocul strazii, cum se aranjeaza scaunele, imi place the kitchen si aerul desuet al strazii cu prea multe rochii de mireasa. imi place ca seara cand cobor dinspre lipscani aproape ca nu pot trece de atata lume.
in dimineata asta inca din dreptul cafenelei arcade se simtea in aer miros de levantica. pentru o clipa am crezut ca sunt in campul din reclama de la l’occitane. un batranel avea o sacosa de rafie, din care scotea buchetele de levantica. un domn in varsta cumparase deja de la el si stateau de vorba despre cum era odata bucurestiul. am cumparat si eu … si mi s-a parut a fi cel mai patrunzator parfum de levantica pe care l-am simtit vreodata.
nu cred ca as fi putut cumpara levantica pe strada in barcelona sau in londra. cred ca asta imi place la bucuresti – este plin de surprize. unele placute. imi place ideea de a cumpara ceva pe strada, parca m-am intors in timp vreo 80 de ani.
Filed in miscellaneous | No responses yet
snoozing through life
silvia on Jul 23rd 2008
cel mai rau lucru pe care mi l-a adus telefonul mobil este snoozing-ul si posibilitatea de a-mi programa alarme diferite dimineata. eram o persoana care se trezea la ora 5 dimineata, acum de abia mai reusesc sa ma trezesc la 7.30. si oricum pot mereu sa mai fur cate 9 minute de somn (asta e intevalul de snoozaiala). cred ca am sa cumpar un ceas desteptator clasic. macar stiu ca daca nu ma trezesc cand suna alarma that was it, am ratat momentul. pe langa snoozing care imi da o stare de amanare perpetua, ceea ce eventually duce la o stare de lancezeala mentala, starea asta de letargie tehnica mai este sustinuta si de faptul ca nu imi mai exersez memoria. totul e in telefon sau pe vreo agenda si nu imi mai bat capul cu absolut nimic. cand am terminat liceul stiam mii de versuri. acum nu cred ca mai stiu nici cateva zeci.
Filed in miscellaneous | One response so far
dependentele noastre
silvia on Jul 22nd 2008
via corina murafu am aflat si eu cat de dependenta sunt de blogging desi nu prea am mai scris pe blog in ultima vreme se pare ca dependenta este destul de mare
72%Created by OnePlusYou
Filed in miscellaneous | No responses yet
vedea-te-as manusi!
silvia on Jul 21st 2008
Warning! post luuuung
am fost in mini-concediu la mare. minunat, caci a fost un concediu pe care l-am asteptat indelung, plus ca la mare – ar trebui sa fie rezonabil de relaxant. de fapt ce poate fi mai relaxant decat sa nu faci nimic? wrong! la mare faci ceva: te enervezi.
trecand peste faptul ca plaja era murdara, oamenii mitocani, ca nu poti cumpara nici macar un suvenir cu care sa nu iti fie rusine (and i mean it literally), cireasa de pe tort a fost calatoria cu trenul la intoarcere.
ma asez in compartiment cu prietena mea, ne scoatem din traisti cartile si laptopul ne verificam mailul, iar cand ajungem in constanta se suie un cuplu cu 2 copii, unul de 4 ani si unul de 14 ani Continue Reading »
Filed in miscellaneous | 3 responses so far
ingredientul personal in retete
silvia on Jul 9th 2008
mi-am dat seama de ceva, de fapt stiam acel ceva, pur si simplu mi-a fost reconfirmat. factorul personal conteaza! desi cateodata uitam de el, pentru ca generalizam prea mult, fatorul personal nu poate fi ingnorat.
situatie:
gregory’s – lipscani – intru, cer un frozito caramel. un tip indolent incepe sa pregateasca bautura. e clar ca are o reteta in minte, invatata la trainingul de preparare de cafele. lucreaza fara chef, se vede pe el. dovada – la sfarsit reuseste sa verse cafeaua. ii spun ca ma intorc in 5 minute dupa cafea. ma intorc, imi iau cafeaua, paharul este murdar – nu schimbase nici macar paharul. anyways! cate pretentii sa ai de la un amarat de frozito?
gregory’s unirii- intru, comand un frozito caramel. nu cred ca omul care prepara cafeaua avea mai multa experienta decat cel de pe lipscani, insa avea ceva ce celuilalt ii lipsea – entuziasm si dorinta sa faca un frozito.
gregory’s piata victoriei – pentru ca e amplasat intr-un loc unde vine foarte multa lume, preparatorul de frozito trebuie sa fie eficient. si chiar este, dar uita detaliile, nu imi pune suficienta frisca si nici suficient caramel.
and the winner is … frozito de la unirii
Filed in miscellaneous | No responses yet
vai, vai … :D
silvia on Jul 2nd 2008
ce m-as distra sa vad mai multe expuneri de tipul asta. de unde se vede ca honestitatea si transparenta, nu sunt chiar vorbe goale si nici o clauza de confidentialitate nu poate obliga pe nimeni sa taca
Filed in miscellaneous | No responses yet
tinerii de azi:)
silvia on Jun 30th 2008
astazi am ales castigatorii concursului dupa sesiune pleci la strabourg. simpatici tinerii alesi la interviu si foarte entuziasti. sper sa ii tina si in anii de munca ce urmeaza. extrem de bine pregatiti si increzatori in fortele lor. chiar o surpriza sa cunosc tineri ok – cititi, interesati, motivati, pentru care totul este o “provocare”. evident, unii cu stofa de pr-isti inraiti, vorbesc intr-un limbaj de lemn care poate deveni extrem de sacaitor. greselile limbii le pun pe seama “emotiilor” – de parca poti uita ca doisprezece are si feminin.
Filed in job related,miscellaneous | No responses yet