(în)frumuseţarea

silvia on Jun 28th 2010

femeile vor să fie aranjate şi dichisite şi cum or mai vrea ele să fie. şi în vrutul ăsta se investesc o mulţime de bani, timp, răbdare şi muuuulte lacrimi dacă lucrurile nu ies cum trebuie. fiecare femeie are o armată de înfumuseţatoare: una o tunde, alta se ocupă de trebile delicate ale cosmeticii, altă îi îngrijeşte unghiile, de la picioare şi de la mâini.
toate aceste personaje care ar trebui să facă viaţa femeilor mai frumoasă au păreri puţine şi fixe. nu generalizez, doar că sunt într-un moment în care aş vrea să le împuşc pe toate.

sâmbătă m-am tuns, la o tipă pe care de altfel o cunosc demult, dar surprise … n-avea chef, ergo şi eu arăt azi fără chef, cu o tunsoare căreia îi lipseşte spark-ul. am plătit un purcoi de bani ca să arăt ca un pămătuf. şi de-ar fi aşa de greu să mă tundă cineva … am părut de 4 cm, tre să îl facă de 2 cm.  să zicem că mai pot trăi cu o tunsoare anostă, dar ce te faci când pedicurista intră în degetale tale ca în brânză? deşi tu îi explici frumos că nu e nevoie să te însângereze, că eşti un suflet sensibil şi ai degete pe măsura sufletului, şi ele sensibile, şi că odată deranjate ele se vor îmbolnăvi şi umfla  şi te vor împiedica să te încalţi şi să mergi normal.

ei bine, nu prea ai ce naiba să te faci. răul e făcut, degetele însângerate, iar tu indispusă. eu am luat o mare şi înţeleaptă deciziune: voi urma cursuri de tusăreală şi manicură/pedicură.  nimeni nu  mă va mai face să îmi cheltuiesc banii degeaba sau pe mutilări. dixit!

Filed in miscellaneous

Trackback URI | Comments RSS

Leave a Reply

Comment spam protected by SpamBam