Silvia Tuvene. Muza

brava, monser! stuff si campaign se muta online, asa a hotarat bmg-ul care le produce. eu care am platit abonament print cu ce ma aleg? cu banii aruncati pe fereastra, evident. cred ca sunt singura tembela care s-a abonat la campaign.

am fost aseara cu magah la balet. mai precis la gala baletului rus de la sala palatului. un spectacol plin de gratie si vibrant pe alocuri, cu niste costume bine croite si bogate , dar dezamagitor in mare. de departe cea mai interesanta bucata a fost carmen, extrem de sugestiv interpretata. din pacate intregul spectacol a durat prea mult si oricat ti-ar placea baletul, scaunele din fabuloasa sala comunista sunt de neindurat pentru un timp atat de lung. decorul scenei sarac si neinteresant. iar publicul, ah publicul! aplauze in mijlocul secventelor, aplauze cand nu trebuie, aplauze, publicul a invatat ca trebuie sa aplaude si si-a luat rolul in serios. asa ca lashing of applause all round! publicul a mai invatat ca in sotietate se iese parfumat si si-a luat in serios si acest rol. miresme la stanga, la dreapta, in sus si in jos, incat iti lasa un gust amar si avei senzatia ca mancasesi o tartina cu dolce&gabana.

mi-e complet sila de howard johnson. in ciuda celor 5 stele afisate, are niste servicii de 2 parale. astazi a fost ultima oara cand am calcat pe acolo. nici un eveniment sau invitatie nu ma va convinge vreodata sa ma razgandesc. a fost cineva la ladies room? desi ma indoiec serios ca cele care au folosit toaleta erau ladies. trecand peste toate astea, aerul e de nerespirat si e muuult prea cald.

se pare ca milan kundera a fost turnator. fiindca nu e roman, pot judeca la rece. pot spune ca ii voi citi in continuare romanele si ca il consider in continuare un scriitor remarcabil.

oricum, ce are scriitorul de a face cu turnatorul? in opinia mea kundera “si-a spalat pacatele” , cel putin el nu grohaie scurt si vesel pe la tv, afirmand sus si tare ca nu a fost un porc comunist. cum se va fi simtind omul pe care l-a turnat? la asta nu mai pot raspunde nici echidistant, nici nu mai am aceeasi judecata rece pe care o aplic operei lui.

nu traiec drama lui petrescu, dar caut printre carti mai vechi sau mai noi idei. idei pentru dizertatie. acum imi bate semestrul 2 la usa si eu inca nu m-am hotarat despre ce sa scriu in lucrare. mai am totusi cateva luni bune, dar un se arata foarte fructuoase

csr08.ro  – pe 20-21 octombrie am sa fiu la csr08; editia de anul acesta este dedicata mediului.

perspectives – un proiect pe care il astept cu mare interes, un proiect necesar in lumea culturala romaneasca.
fute (nu va ganditi la prostii, este vorba de festivalul uniunii teatrelor europene) se intoarce in romania dupa 13 ani.  mai multe detalii gasiti la magah. actorii pareau toti foarte simpatici si relaxati la intrevederera de vineri seara de la rosettya. sper sa ajung sa-i vad macar intr-un spectacol de teatru.

mobile marketing – sunt chiar curioasa cum o sa fie, dar avand in vedere vorbitorii, nu are ce sa fie rau.

literele s-au renovat. arata minunat. chiar ovid denusianu arata mai tanar, in urma renovarii capatand si el un nou luciu. din candelabrul de langa densusianu a cazut un bol de sticla (nu stiu exact cum sa il denumesc). iti da de gandit cand treci prin hol sa nu zabovesti foarte mult sub (ne)luminatele candelabre.

am promis sa ma inscriu la un program de doctorat in cazul in care in litere va fi wi-fi si cand va fi lumina pe scari. poate pana la anul sunt gata toate

de ceva vreme caut agenda teneues. si am cautat, si am cautat, mai ales tipul asta de agenda teneues. erau la un moment dat la carturesti, dar acum nu le mai importa. am incercat sa imi cumpar din germania, dar … transportul pentru o agenda de approx. 10 euro, costa 45 euro. a bit pricy! ce ma enerveaza cel mai tare este ca toata lumea se uita la mine ca si cand as fi o nebuna. de ce ma cramponez atat de o agenda? pentru ca imi plac, pentru ca au hartie buna, pentru ca pur si simplu imi pasa pe ce scriu. si asa nu am mai scris de atat de multa vreme.

daca ma poate ajuta cu detalii, raman etern recunoscatoare.

este incredibil, dar absolut incredibil cat tupeu au unii. tupeu, nu doar o gluma. nu sunt descurcareti, nu sunt nici macar indrazneti, sunt niste tupeisti infecti, pe care ii vine sa ii scuipi. tot ce fac fac aiurea, nu sunt in stare de nimic, iar dupa ce gafeaza nu sunt in stare sa spuna “imi pare rau”, “regret”, “imi cer scuze” sau orice altceva in directia asta. nu!  sunt niste tupeisti infecti pana la capat si iti spun ca “nimeni nu e perfect.”

perfect??? cine a zis ceva de perfectiune? repet, este incredibil cat tupeu pot avea unii.

astazi, in drum spre birou, am trecut pe langa galeria calul balan. ca in fiecare zi de altfel. calul balan, fiind in drumul meu, a devenit libraria de unde imi cumpar cartile. revenind, astazi librarul era in strada cercetand atent vitrina. nu parea prea multumit. e drept, vitrina arata mult mai bine alta data. cred ca e un negustor/librar excelent. stie toate cartile pe care le are in librarie, stie sa te invite sa mai poftesti, de fapt sa te convinga sa mai poftesti si sa iti lasi banii. e o figura pe care o retii tocmai, pentru ca ii place sa fie librar si isi iubeste libraria.