despre pacatele originalitatii
silvia on Dec 14th 2007
fiecare generatie vrea sa fie altfel, de fapt starea de altfel nu este caracteristica doar la nivel de generatie, este valabila si la nivel de comunitate si evident la nivel de individ.
modernismul a consacrat conceputul de nou. orice scria, sculpta, compunea, trebuia sa fie ceva nou, ceva ce nu mai fusese facut inainte. malevich a pictat o panza in intregime in alb. some work of art, ha? a fost un pionierat.
formele de arta inalta isi gasesc expresia cotidian sub forma kitch-ului. sunt sigura ca exista o multime de oameni care au prin casa galle-uri sau chinezarii fara valoare sau care folosesc parfumuri contrafacute (nu ca parfumurile sunt o expresie a artei inalte)… exemplele pot continua la nesfarsit.
sunt de accord cu originalitate si cu ideea de unic, desi nimic nu este cu adevarat unic sau cu adevarat original. insa, nimic nu este mai rasuflat decat “originalitatea copycat” cu impresia de “originalitate absoluta”. urasc expresiile, ideile, moda, stilurile de viata “originale” care se propaga cu viteza luminii transformandu-se in catacreze imediat. prefer drumul batut. prefer drumul batut, dar mereu valabil. masura medievala era aurea mediocritas. nu este vorba de mediocritate, ci de calea de mijloc. o recomand celor care vor sa fie “altfel” si nu le reuseste.
Filed in miscellaneous